Odiseea este povestea, în 24 de cânturi, a călătoriei pe care Odiseu, cum i se spune eroului în lumea greacă, sau Ulise, în lumea romană, o face, după terminarea războiului troian, către insula Ithaca, unde, de douăzeci de ani, îl așteaptă frumoasa și credincioasa lui soție Penelopa. E o călătorie atât de lungă și de periculoasă, întreprinsă cu atât de multă bucurie de a întâlni ispitele sirenelor și hidoșenia monștrilor, frumusețea zeițelor, misterul țărmurilor necunoscute și răsfățul nimfelor, încât titlul epopeii homerice a ajuns să desemneze orice aventură de proporții uriașe, orice reîntoarcere în patrie, orice reintegrare în sânul tribului originar. Ca și Iliada, Odiseea este celălalt mare pilon al culturii europene, iar pentru orice tânăr, modelul unei vieți împlinite, trăită cu îndrăzneală.
Homer, poet grec, considerat autorul poemelor epice Iliada și Odiseea. Până și existența sa este incertă, iar viața lui nu e îndeajuns cunoscută, date fiind legendele despre el care circulau secolul al VI-lea î.Hr. Istoricul Herodot credea că Homer era un grec care a trăit în jurul anului 850 î.Hr. în Asia Minor. Altfel, șapte cetăți își disputau onoarea de a fi locul său de naștere. Tradiția îl prezintă ca pe un bătrân orb care rătăcește dintr-o cetate în alta și își rostește versurile. Poemele homerice, recitate la ocazii solemne și predate copiilor, au influențat, în Antichitate, filozofia, literatura și pedagogia, ocupând, până în secolul XX, un loc central în cultura clasică europeană.
„Odiseea este un manual de civilizație pentru popoarele Mării Egee, în care Homer schițează conturul identității lor prin zeii lor, prin obiceiurile lor, prin moravuri și prin cutume. Ceea ce este minunat în Odiseea este că tot ceea surprinde Homer și tot cea propune el rezonează cu ceea trăim noi astăzi, fie că este vorba de declin, fie că este vorba de război.“ Sylvain Tesson, scriitor francez, autor de însemnări de călătorie, distins cu Prix Renaudot
CURIERAT RAPID
